Psalmul 118:24

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
Psalmul 118:24

Friday 29 July 2011

Seaside Vacation

          Seaside and a little bit more.

 
          În concediul ăsta pentru orice eventualitate mi-am luat vreo 2 croşete cu mine (altele 3 le-am cumpărat pe traseu). Mă gândeam că ajung şi pe la ţară unde e bine să ai la tine ceva aţă de înodat ca să treacă cumva ziua şi chiar şi pe plajă uneori e mai amuzant dacă ai ocupaţie. Mi-am luat şi nişte cărţi cu mine dar cum le-am dus aşa le-am adus, adică necitite. :D 
        Ajunşi în Eforie, spre marea mea uimire, încântare, fericire, am constatat că la doi paşi de gazda noastră se afla o mercerie super bine aprovizionată. Îmi curgeau ochii pe vitrină ori de câte ori treceam pe acolo (adică în fiecare zi, de câteva ori pe zi). Nu m-am abţinut, nici măcar n-am încercat, şi mi-am cumpărat nişte bumbac Catania de la Coats şi nişte Red Heart Super Soft şi nişte nasturi şi şi şi... haha!


          De Catania m-am îndrăgostit instantaneu şi m-am apucat de făcut o geantă: câte o pătrăţică azi, câte o pătrăţică mâine, câte o pătrăţică pe plajă câte una la amiază în curte pe bancă...  








          Ce-mi pare rău e că n-am adus acasă o găleată de nisip ca să îmi mai pot poza creaţiile că tare bine mai arată pe nisip. :D Sau poate doar m-am săturat eu de pozat pe verdeaţă şi de asta-mi place nisipul atât de mult? Poate...  Da' mi-am adus scoici. 




toată's numai un zâmbet! hihi!

       N-am terminat gentuţa în concediu, nici nu m-am omorât s-o termin dar presimt că o să iasă o minunăţie de geantă. Măcar pentru faptul că s-a plimbat prin toată ţara şi tot e specială! 
Până una-alta  încă mai simt gustul sărat al mării pe buze, mai aud vuietul valurilor la răsăritul soarelui, deja mi-e dor şi deja mă gândesc pe unde am putea s-o mai tăiem măcar o zi sau două. 

Alex

S-aveţi pace! (dacă vreţi, numa')
ell@

Monday 25 July 2011

Hanorac cu Glugă decorat cu flori croşetate




         Aceasta este o jachetă cu glugă, lucrată tot pe maşina de tricotat, scurtă - mai sus de talie (cropped)- cu umăr căzut.


Mâneca nu este conică, inmulţirile necesare le-am făcut imediat după manşetă aşa cum am făcut la hanorac din garofiţă apoi am lucrat drept până sus. 


Gluga e simplă, un trapez îndoit în două, şi bine-nţeles e din altă culoare ca să se asorteze cu florile.





     Năstureii i-am cusut cu aţă aurie ca să fie mai chic.



     This is it!
      Vă doresc numai bine!
ell@

Wednesday 20 July 2011

Hanorac alb cu glugă - maşina de tricotat



          Acest hanorac este al MEU dar când văd cât de bine îi vine lui Alle, îmi vine să-l donez dar... nuuuu! În fond şi la urma urmei ăsta e hanoracul programat să-l port EU la malul mării seara sau dimineaţa devreme la răsărit, dacă om fi în stare să ne trezim... ;))


drop shoulder, round  deep neck, shaped hood, zero pockets although i love pockets...
            Întotdeauna facem multe poze ca să avem de unde alege şi pentru că ne amuzăm când le facem dar ca întotdeauna mi-e greu să aleg doar două- trei, aşa că va fi din nou o postare plină de poze :D

draga mea


gluga

Cum atât de des mi se întâmplă, nu mi-a ajuns aţa, aşa că jumătate din glugă e făcută cu alt fir. Interesant, nu? :P


back side





manşeta: patent 1x1; la fel şi benzile pentru nasturi şi butoniere



        E un hanorac simplu, tricotat pe maşina de tricotat, cu umăr căzut, răscroiala gâtului puţin mai adâncă pentru că nu-mi place să mă strângă de gât, mâneca e conică cu manşetă de lăţime medie.Gluga înainte de coasere are forma unui "T" întors- cu prima ocazie vreau să fac un tutorial pentru glugă. Încă o dovadă că exerciţiul e mama învăţăturii este aceea că cu cât fac mai multe jachete cu nasturi cu atât mai bine îmi ies benzile frontale. Îmi plac buzunarele dar nu-mi place să le fac. Mi se pare prea complicat dar trebuie să încep să fac şi aşa ceva. În linii mari cam asta ar fi. Pentru detalii, aştept întrebări.

mă incape şi pe mine. hihi!
          Vă doresc numai bine!
ell@

Friday 15 July 2011

Blue Striped Cardigan



        Nu ştiu dacă vă mai amintiţi de lista mea lungă cu fel-de-fel de hanorace şi bolerouri dar acest hanorac e unul din cele de pe listă. Iniţial trebuia să aibă glugă şi să fie mai scurt dar Alex a zis că-l preferă lung. În mare parte am bifat tot de pe listă, cu excepţia unui bolero pe care n-am mai avut timp să-l fac.
Este un cardigan făcut din resturi... again... Ce îmi displace atunci când lucrez cu resturi de aţă este că nu pot aprecia exact, nici măcar pe aproape, câtă aţă îmi trebuie sau câtă am în toate ghemuţele alea. Nu ştiu nici cât de groase să fac dungile din fiecare culoare ca să-mi ajungă la toate părţile componente... Ce-mi place când lucrez cu resturi? Ştiu că nu stric fire bune, noi, ca în cazul în care ceva nu "puşcă" să-mi pară rău.
      Una peste alta a ieşit un hanorac uşor, pufos, comod, numai bun să-l tragi repede pe tine să fugi aici la chioşcul din colţ după pâine sau hârtie igienică. ha!ha!haa!





O mică broşă schimbă situaţia. Acum poţi fugi până la Lidl cu el ;)


round neck

manşetă croşetată


one last shoot
      Să fiţi fericiţi!
ell@

Sunday 10 July 2011

Relax, take it easy!

          Uitându-mă printre fotografiile din calculator am găsit câteva care mi-au făcut plăcere şi care mi-au adus aminte de nişte momente plăcute. Cele mai frumoase amintiri sunt din momentele în care ne relaxam, în care ne bucuram de lucrurile mărunte şi mai presus de partea materială, când ne bucurăm unul de compania celuilalt, de timpul ce-l avem de petrecut împreună pe acest pământ şi care din păcate este limitat şi se scurge repede...
        De multe ori mă trezesc că uit să mă bucur, că uit să mă uit mai atent în jurul meu, să mă concentrez mai mult pe oamenii care îmi sunt în preajmă, de multe ori uit să mă relaxez, să mă destind, de multe ori uit să zic: "so what?!".
       De mult prea multe ori suntem încrâncenaţi, tratăm viaţa asta ca pe o cursă nebună în care trebuie să alergăm bezmetici, să adunăm bani, obiecte, tot felul de lucruri inutile, trebuie să impresionăm, să ne dăm "mari", să îi facem pe alţii să se simtă mici, să ne dăm sfinţi şi să-i facem pe alţii să se simtă murdari, să clasificăm, să împărţim lumea în buni şi răi, să ne dăm aere când poate în realitate nu valorăm mai mult de o ceapă degerată... De mult prea multe ori rănim doar ca să ne simţim noi bine, de mult prea multe ori ne simţim fericiţi doar privind la nefericirea altuia, de mult prea multe ori suntem în secret fericiţi când "prietenii" greşesc pentru că asta ne face pe noi să ne simţim mai puri, mai fără greşeală...  De cele mai multe ori uităm să ne oprim, să ne tragem sufletul, să ne dezmeticim din alergarea asta nebună şi să ne dăm seama că am luat-o într-o direcţie greşită...
          Vreau să trăiesc frumos. Vreau să mă bucur de fiecare clipă. Sună banal?  so what? ;)

ella & alle


oraşul după  ploaie


o după-amiază de toamnă
la poveşti cu Chelsie
 


nu vine barza... doar mi s-a umflat bluza :))

zâmbet de copil frumos

un căţel tare obosit

cea mai bună cină: pită cu pate, ceapă roşie şi ceai, servită la teveu urmărind ceva amuzant

apus de soare şi Retezatul la orizont

RELAX, TAKE IT EASY!


      S-aveţi pace!
ell@


Tuesday 5 July 2011

Altă pernuţă jumate croşetată- jumate tricotată


          Altă pernuţă… De data asta una cu o formă ciudăţică. E lungă-lungă-luuungăăă. E bună că încap două capete pe ea. Avea şi asta o faţă, la care nu Chelsie i-a făcut felul dar care nu avea butoniere sau fermoar sau orice altceva şi ori de câte ori o spălam trebuia să o descos şi apoi să o cos la loc la unul din capete. Acum stau şi mă întreb la modul cel mai serios, pentru că până acum nici prin cap nu mi-a trecut, de ce nu i-oi fi făcut eu nişte butoniere în atâta amar de vreme? E unul din lucrurile alea mărunte pentru care trebuie să treacă zece ani ca să le faci ca apoi să spui: “oops, ce simplu, ieftin si rapid a fost! De ce oi fi amânat atâta timp să o fac?” Cred că...

Asta este perna cârnat! :))
 
          În fine, lăsând pălăvrăgeala la o parte că doar suntem oameni serioşi, trebuia oricum să-i croşetez o faţă nouă ca să fie în ton cu restul pernelor. A fost ceva de lucru fiind aşa mare, de-asta o să înţelegeţi de ce dosul l-am tricotat pur şi simplu la maşina de tricotat, fără alte înflorituri. 

ăsta-i dosul
 
I-am cusut trei năsturei care mi-au rămas de la hanoracul lui Alle şi care se asortează foarte bine.




          Sunt bucuroasă să vă anunţ că pernuţa a ajuns cu bine la destinaţie, adică patul lui Alle, a fost bine primită de celelalte articole croşetate, s-a acomodat şi se simte excelent. Crazy? Hmm… might be. ;))

împreună cu suratele :D

         Mă aşteaptă multe alte gheme de aţă mari şi mici, roşii şi galbene şi mă gândesc să fac o serie de pernuţe asortate, super decorate, dar asta se va întâmpla doar în august. Abea aştept! 




         Dumnezeu să vă ocrotească pe toţi, pe absolut toţi şi s-aveţi pace!
ell@