Mă refer la muncile făcute manual, dacă pot să le spun așa. De exemplu, cunosc câteva doamne care de mulți ani croșetează și tot croșetează, fac lucruri minunate, s-au perfecționat și nu s-au săturat! Altele fac bijuterii, altele decorații, șamd. Sau mama! Ani și ani și ani a lucrat lasetă/macrame.
Eu am început cu croșetatul și tricotatul. Dacă ați ști câți munți de ață mi-am cumpărat în perioada aia!!! Nu mai știam pe unde să o ascund... :))
Îmi place să revăd, uneori, în poze, toate lucrurile pe care le-am croșetat sau tricotat de-a lungul timpului și uneori mă mir de cât de mult am putut să lucrez. Îmi amintesc că primul lucru făcut pentru cineva străin a fost o pereche de mănuși croșetate, fără degete, mov. Ce emoții am avut! Până să primesc feed-back-ul nici să dorm n-am putut! Serios!!
Apoi, de curând, am trecut la mărgelit. Ceva ce nu mi-am imaginat vreodată că voi face. La fel, am cumpărat o grămadă de punguțe cu mărgeluțe, zeci de punguțe cu accesorii, am salvat sute de modele, informații... Am rărit-o pentru că mărgelitul îmi obosește foarte tare ochii. Dar n-am abandonat.
Zilele astea mi-am făcut de lucru cu niște bile de lemn. Niște vopsele acrilice, pe care le aveam prin casă, s-au intersectat cu niște bile de lemn pe care le cumpărasem ca să le îmbrac în mărgele, dar care s-au dovedit a fi prea mari pentru asta. Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am făcut comandă de alte bile de lemn (pe astea le-am consumat deja), șnururi de piele, închizători și tot ce trebuie. :))
Cred că o să petrec o vreme pictând mărgele de lemn. Și cred că o să mă reîntorc la tricotat. Dar nu mă las nici de Toho, îmi trebuie doar niște ochelari mai buni. Mda, și lucrarea de licență, care o să pună „on hold” mărgelele de lemn, cele Toho și tricotatul. Dar cine scapă la anu' de facultate? Cine, cine, cine? :))
Hai să vă arăt ce-am meșterit!
Weekend fain!
ella.
P.S. O amintire am să vă arăt! Una frumoasă!
