Până acum, din câte genţi am croşetat, nu m-am îndurat să-mi opresc niciuna pentru mine. Până acuma am zis.
Asta am făcut-o special pentru mine. De la primul ochi de lanţ am ştiut că va fi a mea, pentru că e făcută din resturi. :))
Una peste alta, veţi vedea că n-a ieşit rău.
Sunt doar curioasă dacă mă va ţine tot 15 ani.
În fotografie nu se prea vede, dar în realitate sunt vreo 4 nuanţe diferite de bumbac, iar unde mi s-a terminat definitiv crem/bejul, am continuat cu bumbacul acela muştar.
Este extrem de încăpătoare. Nu vreau să-i pun căptuşeală, pentru că vreau să se întindă cât e nevoie, şi n-am de gând să pun mărunţişuri în ea.
Posibil să mă răzgândesc pe parcurs.
Acum că am făcut-o pe asta şi pentru că îmi place aşa de mult forma asta, am mai început una. De data asta va fi din acelaşi fir cap-coadă, şi dacă va ieşi aşa cum o văd eu în mintea mea... va fi o făineţe de geantă. N-am apucat să lucrez prea mult la ea pentru că a trebuit să o las puţin deoparte în favoarea unor păturici.
Mâine e sâmbătă. Voi avea o zi super încărcată. De multe ori sâmbăta e cea mai încărcată zi a mea, şi nu-mi prea place. Luni e ziua mea preferată. Luni dimineaţa e momentul meu preferat: o săptămână nou-nouţă îmi stă înainte şi aşteaptă să fac ceva cu ea. Ceva bun şi frumos e preferabil.
Bine-nţeles, va fi la un moment dat in viata mea o zi de luni, când la fel, voi crede că toată săptămâna proaspăt începută stă în faţa mea şi aşteaptă să fac ceva bun şi frumos cu ea, şi nu va fi aşa.
Totu-i deşertăciune şi goană după vânt.
Vă pup cu drag,
Ella
Foarte frumoasa geanta. Mi-ar placea si mie, ai putea sa-mi faci si mie una? :)
ReplyDeleteMultumesc, Ina! Ma bucur că-ţi place. Am una în lucru, şi dacă atunci când o fi gata o să-ţi placă, poate fi a ta. :)
ReplyDelete