Psalmul 118:24

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
Psalmul 118:24

Sunday, 10 December 2017

Descoperiri, minuni și alte lucruri care îți înfioară sufletul.

          Am descoperit că trandafirul meu japonez, cel căruia i-am mai dedicat eu și alte postări, cel care are peste 25 de ani, dar care nu a înflorit niciodată, NICIODATĂ, are un bobocel...
N-am cuvinte să descriu ce am simțit când am văzut bobocelul ăla. Credeam că visez. Mi-era teamă să și respir în preajma lui, ca să nu cadă. Pentru mine, bobocelul ăsta e un mesaj venit de Sus: „Nu-ți pierde speranța.  Niciodată. Lucruri minunate se pot întâmpla când nici nu te gândești.”

     Am mai descoperit ceva, și mai minunat! Am descoperit un loc, adânc-adânc în sufletul meu, un loc unde e întotdeauna liniște și pace, un loc unde e cald și bine, un loc unde Îl pot găsi și pot vorbi cu Dumnezeu. Sau putem sta în tăcere: El ascultă tăcerea mea iar eu mă las inundată de dragostea Lui.
E locul unde „fug” când afară nu e plăcut, când mă simt respinsă sau singură, când mă simt în plus sau când, pur și simplu, nu îmi place de mine. Acolo, în compania Lui, găsesc acceptare și iubire. E refugiul meu. Acum știu sigur că Dumnezeu e în noi, în sufletul nostru, întotdeauna aproape.
Dacă-L cauți din tot sufletul, El se lasă găsit.

          Și am înțeles ceva. Atât de clar! Am înțeles de ce nu trebuie să răspunzi răului cu rău, urii cu ură, de ce trebuie să îți iubești... dușmanii. Simplu. Dacă în schimbul răului faci rău, multiplici răul, hrănești răul. Dacă urii îi răspunzi cu ură, multiplici ura, hrănești ura, care și așa este deja prea multă în lume. Dacă răspunzi răului cu bine, înmulțești binele. Dacă urii îi răspunzi cu dragoste, multiplici dragostea. Planeta Albastră are nevoie de Dragoste și de Bine.
Nu e ușor, dar oare să trăim într-o lume în care domină răul, e mai ușor?

         Am mai înțeles ceva: puterea unui zâmbet. Era dis-de-dimineață, eram la volan și mergeam încet ca să ochesc un loc de parcare, când de pe trotuar îmi atrage atenția o siluetă. Era un tânăr. Cred că era preot. Avea o pălărie neagră cu boruri late și drepte, avea barbă și mustață, o mustață ușor răsucită la vârfuri, un mers vioi și o figură veselă, senină, de parcă ar fi împărțit raze de lumină tuturor, în jur. Fața lui zâmbitoare și luminoasă mi-a atras privirea și am început să zâmbesc și eu. M-a văzut și mi-a zâmbit și mai tare, și m-a salutat cu o plecare a capului. Toate astea s-au desfășurat în câteva secunde, secunde care mi-au schimbat ziua întreagă., care m-au umplut de bucurie.
Toți avem puterea să facem asta unii pentru alții. Ne putem oferi unii altora bucurie... gratis!

Love you!
ella.


14 comments :

  1. Wow!Minunata postare,cu minunate invataminte.Multumesc ca mi-ai inseninat si mie ziua!Te pup!

    ReplyDelete
  2. ce frumos ai scris !
    mulţumesc frumos pentru zâmbetul transmis şi mie !
    o seară plăcută îţi doresc !

    ReplyDelete
    Replies
    1. Și eu îți mulțumesc frumos că ai trecut pe aici!
      Te-mbrățișez cu drag! 😘

      Delete
  3. Tare as vrea sa pot sa raspund raului cu bine si cu iubire! Deocamdata nu pot decat sa ma trag din fata lui, dar ce sa vezi, raul vine dupa mine! Deci, nu stiu ...
    Cat despre zambet, asa este, iti poate insenina sufletul.
    Te pup!

    ReplyDelete
  4. Daaa:), un zambet poate sa ne salveze sau sa ne acuze. Poate salva o viata:). Ce tare trandafirul tau, bravo lui!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daaaaa, cel mai tare trandafir japonez!! 😊😊😊

      Delete
  5. Sa zambesti e grozav,dar trebuie sa plece din suflet,sa ai starea necesara.Ei,cu starea asta e putin mai greut,ca intr-o lume care e prea impovarata de griji,tristeti,e un adevarat succes sa poti zambi cu lejeritate.Dar, merita exersat.

    De ce suntem tentati sa credem ca ura e opusul dragostei,nu cumva teama,frica?Oamenii se tem sa-si deschida sufletul,se tem sa ofere,de cate ori nu auzim "daca esti bun ,esti luat de prost","oala acoperita nu lasa urme" ,"pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti" etc.
    Oamenii se infricoseaza sa iubeasca,sa fie amabili,generosi, e un semn de slabiciune,in lume trebuie sa porti masca de om dur ,nu cumva sa fii lovit de careva....

    Despre trandafir nu stiu,japonezii sunt cam pretentiosi,dar rabdarea si uite,iubirea asta despre care vorbim,fac minuni.Sau tu i-ai pus muzica simfonica,si nu vrei sa spui? ;) Cand mai fac nazuri plantutele tale fa si experimentul asta muzical.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mikaela, n-am spus că ura e opusul dragostei. Nici nu cred asta. Vorbeam despre atitudinea pe care as vrea să o adopt, întotdeauna dacă se poate, în fața răutății și a urii: să nu răspund cu aceeași monedă. Făceam, de fapt, referire la un verset din Biblie :„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine.”.

      Ascultăm des muzică simfonică.
      Bobocelul, pentru mine, e un miracol iar pentru miracole nu caut explicații.
      Te pup!

      Delete
  6. Este de ajuns un bobocel de floare sau un zambet si viata devine foarte frumoasa! Oare cate zambete putem oferi în fiecare zi? Stiu, eu traiesc "în alta lumae", aici oamenii se salute pe strada cu un zambet ... Desigur, vorbesc de micul cartier unde locuiesc, dar totusi, daca aici se poate, înseamna ca se poate peste tot!
    Mi-a placut tare mult postarea ta! Plina de "frumusti"!
    Pupici, draga mea! ♡

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, ai dreptate Ella, se poate! Dacă aici la mine se poate, oriunde se poate.
      Si mi-am mai amintit una: intr-o zi eram cam tristă și m-am dus în parc, să mă plimb, să-mi adun gândurile. Era o zi senină și rece de iarnă și parcul era destul de pustiu. M-am așezat pe o bancă, și la un moment dat apare un om învârstă care se plimba și el pe acolo. Se oprește în dreptul meu și-mi zice: „Domnișoară, nu e prea rece banca? Să nu răciți.”, și mi-a zâmbit cu atâta bunătate... Te rog să mă crezi, nu doar că mi-a trecut toată tristețea, dar mi-a făcut ziua frumoasă.
      Te pup, Ella! ❤

      Delete