1 Mai Muncitoresc 😊

          N-am fost niciodată la mare de 1 Mai. Nici nu știu dacă era moda asta „pe vremea mea”.
De 1 Mai am fost, în câțiva ani, cu cortul. Acum mă întreb cum de nu mi-o fi fost frig? De-aici se poate deduce că sunt babă în devenire... 😂 În alți ani am fost în drumeții sau la iarbă verde, la grătar, sau dacă a fost vreme urâtă, acasă, cu grătar pe aragaz. Anul trecut nu-mi amintec nicicum ce-am făcut. Anul ăsta o să vă exemplific cu poze cum am petrecut eu 1 Mai-ul. :)))

MAI întâi am făcut niște cerceluși.

 

 

Simpatici, nu? 

Apoi, am cusut un săculeț de pânză pentru un set croșetat cu mărgele, compus dintr-un colier și două brățări.

 

Am ținut neapărat să fie la fel de colorat ca și setul. Am reușit!  😉

Acum, în continuarea sărbătorii, oscilez între a tricota puțin la o bluză, a citi într-o carte primită de ziua mea sau a ațipi 5 minute. Dacă mă pun să citesc, probabil că o să ațipesc 5 minute. Deci, aleg variante B. Citesc. 5 minute. Dup' aia ațipesc.  

Vă pup!

Un „1 Mai” vesel să avem!

Căciula - înghețată.

      Am făcut niște clame-căciulițe, la cerere. Mi se par simpatice și chiar sper „să țină”, pentru că arcuirea repetată a clamei, s-ar putea să facă căciula... să zboare. Pentru orice eventualitate, am securizat căciulile și cu fir de nylon.
M-a distrat foarte tare remarca unei doamne, pe Facebook, care a spus că, căciulile-clame seamănă mai degrabă cu niște înghețate. Cred că are dreptate! 😂

Iată-le!

 

Altcineva m-a întrebat dacă și bărbații poartă agrafe, pentru că, căciula verde i se pare bărbătească.😂😂😂  Am făcut-o broșă. Totuși, dacă privim cu luare aminte tendințele modei, da!, s-ar putea să vedem curând bărbați purtând agrafe făcute de mine. 😜

 

  Iată și înghețata!

 Vă pup!!! Muuuaaahhh!!! 😘😘😘

Stropi de Toamnă

          Printre borcane de compot (de struguri, azi), borcane cu zarzavat pentru ciorbe și-alte de-astea -activitate pentru care am dezvoltat o reală pasiune, am strecurat și niște mărgele. Nu în borcane, pe lângă. 😜
Modelul și culorile pentru acest set mi-au venit în minte într-o seară, în timp ce citeam... coperta unei cărți. Așa zice fie-mea atunci când cad pe gânduri cu o carte în mână și uit complet să citesc. Ba mai rău, uneori adorm!

Dimineața următoare m-am și pus să-mi „desenez” modelul la care am visat cu o seară în urmă.
Mi-am comandat apoi mărgeluțele. Cele aurii și cele culoarea bronzului au fost mai scumpe si am comandat cantitati mai mici. Au fost ambalate în punguțe foarte mici, care au fost băgate împreună în altă punguță și, nu îmi explic cum, ambele punguțe au ajuns cu fundul spart iar mărgelele amestecate. Când am văzut... și știam ce mă așteaptă... Am căutat rapid aripa Reginei furnicilor, aia din Harap-Alb, ca să îi dau foc, dar n-am găsit-o. Oi fi rătăcit-o prin cutia cu scule așa că a trebuit să aleg mărgelele singură.
Apropo,mărgeluțele aurii se numesc ”starlight”. Fain, nu? Cred că ar fi un nume frumos pentru o fată. Sau o pisică. 🙈
Într-o zi, când am avut timp, m-am pus să înșir mărgelele. Eu le înșir toate odată, toate n-șpe mii și, culmea! nu mă încurc decât foarte, foarte rar. La setul ăsta n-am bucșit niciodată. Există modalități de a îndrepta bucșelile ca și cum nici nu s-ar fi întâmplat, dar e bătaie de cap, așa că mai bine nu.
Apoi a început distracția: croșetatul mărgelelor. M-am oprit după vreo 70 de rânduri pentru că a trebuit să fac colierele acelea din bumbac și niște cerceluși. Apoi au intervenit altele, și altele, și altele, și doar alaltăieri am reușit să termin de croșetat colierul și brățara. Apoi, ca de obicei, am amânat momentul montării căpăcelelor și a închizătorilor, pentru că aia nu e tocmai partea mea preferată. Nu mă întrebați ”Honey, but why?” că nu știu. :)
Acum sunt pregătită să vă arăt rezultatul final.
Mie îmi plac tare mult. Ca de fiecare dată, ultimele făcute sunt preferatele mele. Până la următoarele.

 

 

Mărgelele aurii nu sunt metalice, cum ar părea. Sunt tot toho, de sticlă.

 

 

 Vă plac? Văăă plac?? Iar o voce răspunde din depărtările Internetului: „There are noooo pending comments! ments! ments! meeents!”, cu ecou. :))

Mă-ntorc la ale mele deși, la ora asta, 6.31- sâmbătă seara, cine mai are chef de treabă? 

Vă pup cu drag!

Dacă vă place setul, contactați-mă!  

Pupicei,

ella

Colier din margele Toho, cu motive populare

Da, da, încă unu'. 😊
Le-am făcut, le-am pus de-oparte, pentru că n-am avut chef să le pun închizători. Mi se părea complicat și migălos, asta până le-am pus pe primele. Deci, le-am pus închizători, am reușit să prind și o oră cu lumină bună ca să le pot poza, iar acum vă "bombardez" cu ele.

Am încercat să creez un model care să amintească de unul popular.

„Șmecheria” acestui colier este că poate fi purtat în mai multe feluri, și anume: cu modelul colorat în interior, ca în poza din stânga, cu modelul în exterior, ca în poza din dreapta, sau (modul meu preferat) se răsucește de 3-4 ori colierul înainte de a se închide, ca în poza de mai sus, modelul apărând alternativ și la interior și la exterior.

Mărgelele sunt de cea mai bună calitate. Nu sunt de nisip, nu sunt mărgele „Cehia”, sunt mărgeluțe de sticlă japoneze, Toho.

Aceasta este frumoasa închizătoare.

Ar merge frumos cu o ie. Nu? Păcat că nu am una, ca să exemplific. 😕

Acest colier este mai lung decât celelalte și puțin mai îngust. Are cca 52cm lungime și puțin peste 1cm diametru. Conține în jur de 1650 de mărgeluțe croșetate pe fir de bumbac mercerizat, rezistent.

Sper să vă placă! Toate sunt disponibile, înafară de „Felie de Lubeniță”, care va fi refăcut din temelie săptămâna această.

Vă pup cu drag! Să avem o săptămână binecuvântată! 😇
Ela.

Ce s-a-ntâmplat cu lubenița mea.

S-a întâmplat că, așa cum v-am spus într-una din postările anterioare, s-a transformat din brățară în colier. Motivul este simpluț: am făcut-o groasă pentru că, probabil, mi-a fost dor de lubeniță și am zis să croșetez o felie mai groasă. Fiind așa groasă, atunci când am îndoit-o forma o cută inestetică. Așa mi-a venit ideea să o fac colier. Colierul „Felie de lubeniță”.

 

Acu' perfecționista din mine nu e mulțumită nici de colierul acesta, deși el e super-cute, promit, dar nu-mi place cum s-au așezat mărgeluțele, așa că... guess what? Toate cele 1200 de mărgeluțe vor fi deșirate.

O să pun cu 2-3 mărgeluțe mai puțin pe rând, pentru că sunt convinsă că va arăta mult mai bine așa, va fi mai elastic, se va așeza mai bine. Îmi place mult prea mult modelul ăsta ca să nu-l fac să arate cât mai frumos.

 

 Așa că Bye-bye colier! Spre sfârșitul săptămânii care vine sper să fie refăcut.

Tăte cele bune!

Ella 🙋