Hello, fete și băieți! Vreau să vă arăt ceva fain și interesant. Un set lucrat zilele trecute, tot din mărgeluțe japoneze Toho, doar că o lecuță mai mari. Cele mai mari cu care am lucrat până acum. Au un aspect foarte frumos. Croșetate, dau colierului o textură deosebită care mă duce cu gândul la boabele de mure. Culoarea însă, mă duce cu gândul la apa unui lac adânc și calm.
Setul este alcătuit dintr-un colier și o pereche de cerceluși. Colierul este croșetat pe fir rezistent de bumbac. Are 44 cm lungime.
Mărgelele sunt puțin translucide iar culoarea lor e absolut superbă.
Așa cum se vede, lungimea colierului e medie. De fapt, e mai de grabă un colier la baza gâtului decât unul lung.
Cercelușii sunt zuuuuper simpatici. Lungi datorită tortițelor, arată ca două sfere de apă, verde-turquoise.
Știți ceva? Pe mine nu mă supără deloc, dar deloc-deloc, că s-a întors Iarna. De fapt nici nu ar fi trebuit să plece. Iubesc fulgii, iubesc zăpada, chiar și frigul îmi place mai mult decât canicula. Cum să te superi pe un fulg de nea sau pe niște flori de gheață?
Da, le înțeleg îngrijorarea celor care au animale, culturi, celor care nu au cu ce să se încălzească, dar am impresia că cei care se plâng cel mai tare nu sunt printre cei menționați anterior.
Slavă Domnului pentru hainele groase, pentru ciorapii de lână și cizmele îmblănite, pentru gecile pufoase, pentru jarul din sobă sau fierbințeala din calorifere, pentru zidurile care ne feresc de vânt, pentru familia alături de care să te minunezi de ninsoarea de afară sau de mercurul din termometre și cu care poți împărți un ceai fierbinte. Slavă Domnului pentru muzică și culori, pentru apelurile telefonice de la prieteni, pentru prieteni. Iarna, vrem nu vrem, o să treacă! Nu-mi amintesc să fi venit Primăvara vreodată fix pe 1 martie. Și dacă a venit, nu a stat. Vin Babele! Cine a mai pomenit doar soare și căldură de... Babe?
Uite aici un exemplu de optimism, și o certitudine că Primăvara vine: prietena mea, care mi-a comandat un set cât se poate de primăvăratic.
Am pierdut startul la mărțișoare, deși aveam multe modele simpatice. Sper, totusi, să apuc să fac macar câteva. Mi-ar plăcea să pot dărui mărțișoare făcute de mine.
Am scris titlul și PAC! am dat un „enter” din greșeală, de s-a și publicat postarea, fără conținut. Scuze!
Deci, revenind la titlu: mai sus puteți vedea covrigelul meu croșetat, care de fapt e un colier.
E primul, lucrat de mine, care are ca baza non-culoarea „negru”. Sincer, nu mă așteptam să iasă atât de bine. Am ales negru pentru că persoana pentru care l-am făcut, o persoană dragă mie, dintr-un motiv trist, poartă mai mult negru. La-m presărat cu floricele luminoase ca niste steluțe, sclipiri de speranță.
În altă ordine de idei...
Săptămâna aceasta am aniversat nunta de Ag. Nici nu-mi vine să cred! Când au trecut atâția ani? O viață de om!
Partea amuzantă e căăăăăăă... am sărbătorit cu mama! :)))
Da, e amuzant.
Speram, eu si jumătatea mea, să fim îmreună în ziua Z, dar știam și că existe șanse să nu fim. Și n-am fost.
Mama, draga de ea! Mi-a adus flori, mâncare bună „ca la mama acasă” și ne-am petrecut ziua împreună.
A fost o zi frumoasă. Dacă mi-o petreceam cu D. era prea banal, prea cum face toată lumea. Nu?! :)))
O să sărbătorim și cu D. când o să se întoarcă, și-o s-o facem lată. Lată în
sensul că o să mergem într-un loc frumos și o să mâncăm ceva bun. Poate
în Sibiu.
Am început acest colier înainte de a pleca în vacanță. Deși îmi promisesem că plec fără croșetă, fără fire, mărgele și alte de-astea, am strecurat, totuși, pe furiș, si bucățica de colier. Ei bine, ca niciodată, cum l-am dus așa l-am adus. De data asta chiar n-am avut chef să lucrez pe plajă. Am lenevit ca un leneș autentic și mi-a plăcut! Daaar, pentru că nimic bun sau frumos nu ține mult, vacanța s-a terminat, așa că m-am întors și eu la ale mele. Acum n-ar fi rău dacă aș putea să mă întorc să-l pozez la malul mării pentru că, după părerea mea, chiar arată ca marea cu valurile ei înspumate, și așa cum o să puteți vedea, nu lipsesc nici algele - un pic de verde.
Mărgelele sunt toho, din sticlă. Așa cum am mai spus, dar nu strică să repet, culoarea este cuprinsă în masa sticlei, nu sunt vopsite doar la exterior, astfel, nu există riscul să se decojească. Nu se recomandă, totuși, aplicarea de parfum pe colier.
Căpăcelele sunt placate cu zirconiu iar închizătoarea este din argint tibetan.
Colierul conține peste 2400 de mărgeluțe, croșetate pe fir rezistent de bumbac. Necesită multe ore de muncă și multă atenție.
Are o lungime de cca 52 cm si un diametru de cca 1,4cm.
Hello! Ce face tătă lumea? Bine, sper!
Înainte de concediu vreau să vă servesc cu o cafeluță. „Un cafei”, cum ar zice bunica mea. Un cafei cu lapte și cu un piculeț de miere.
Sper, sper, sper să vă placă. Sper!
Colierul are cca 48 cm lungime. Brățăruca are cam 20-21cm. Nu am măsurat-o înainte să unesc capetele, și acum mi-e cam greu să o măsor exact. Dar e o brățară pentru o mână „normală”.
Mărgelele sunt Toho, ca și până acum, de cea mai bună calitate.
Am acum în plan un colier în culori marine, dar cu siguranță nu îl voi termina înainte de vacanță, iar în vacanța asta, spre deosebire de celelalte, croșetatul e interzis, fie că e cu mărgele sau cu altceva.
Poate că nu e momentul potrivit să postez coliere cu floricele când vremea de afară duce cu gândul mai de grabă la iarnă decât la vară, soare și flori, dar poate așa reînviem puțin speranța. Primvara e fix după colț, chiar dacă pădurile pe care le văd pe fereastră în timp ce scriu sunt argintii. Cu ajutorul lui Dumnezeu o să avem și fructe și mâncare și tot ce ne trebuie, chiar dacă ramurile înflorite atârnă acum greu sub stratul de zăpadă. Totul o să fie bine.
Și-acum, permiteți-mi să vă servesc un strop de primăvară și o picătură de veselie.
Dacă vreți să înveseliți o ținută, vă garantez că acest set vă va ajuta din plin!
Numărul mare de culori conținut de colier îl face ușor de asortat la o mulțime de ținute.
Merge la fel de bine la o rochiță vaporoasă, la o ie sau la o pereche de jeans. E foarte versatil.
Este crosetat pe fir rezistent de bumbac mercerizat, cu mărgeluțe de sticlă japoneze ”toho”.
Are 44 cm lungime si un diametru de 1.4 -1.5 cm
Colierul conține peste 2000 de mărgeluțe și multe ore de muncă.
Cercelușii sunt, de asemenea, croșetați din mărgele toho, pe fir de bumbac.
Închizătoarea este din argint tibetan.
Mărgelele Toho sunt mărgele de sticlă de foarte bună calitate, fabricate
in Japonia.Culoarea nu se șterge deoarece mărgelele nu sunt vopsite,
culoarea fiind cuprinsă în masa sticlei. Cred că am mai spus asta, dar simt nevoia să o repet. :)
Nu sunt efectiv floricele pe colier, sunt de fapt niște triunghiuri. Culorile sunt extraordinar de vii si de frumoase și le-am ales dorind sa
sugerez niște flori de "Nu mă uita" în iarba crudă și mătăsoasă a
primăverii. Eeee? Frumos, nu?
Fluturașul portocaliu este o broșă croșetată. Se închide cu ac de broșă și are două „codițe” din mărgeluțe toho.
Am făcut și o pereche de cerceluși asortați. La cercei am folosit mărgele de porțelan și argint tibetan.
Nu știu dacă aveți și voi tendința asta de a purta anumite culori în anumite împrejurări, sau mai bine zis să simțiți nevoia să vă îmbrăcați într-o anumită culoare. Cred că da, că doar n-oi fi eu mai specială! 😋
Eu, spre exemplu, când am examene simt nevoia să port roșu. Când mi-am dat bacu' am purtat o bluză care avea o fundă mare, roșie, pe umăr și mi-am făcut unghiile roșii. În sesiune am cărat după mine o geantă roșie, care nu se asorta în mod deosebit cu nimic, dar a trebuit, săraca!, să vină cu mine. Să mă susțină. :)) Când am dat examen la școala de șoferi am purtat niște adidași... albi. Dar aveau o dunguliță roșie. Aia cred că nu se pune pentru că era prea îngustă... 😁
Cred că roșu îmi dă cumva curaj. Sună prostește? Sau poate vreau să transmit ceva de genul „Ia uite la mine, sunt curajoasă, port roșu!”. Posibil?
În fine, unde vreau eu să ajung este fix aici: dacă și numai dacă, simțiți nevoia de roșu, eu sar în ajutorul vostru. Am făcut un colier roșu! Cu alb. Deci, dacă simțiți nevoia de alb, iarăși merge.
Este realizat din mărgele de sticlă toho, ca și celelalte, dar acestea sunt de un roșu rubiniu absolut
superb. Argintul cu care sunt "căptușite" mărgelele în interior le dă o
strălucire aparte.
Conține 1900 de mărgeluțe!
Lungime: 44.5 cm
Inchizatoare este din argint tibetan.
Așa arată pe verso, cum ar veni.
Și-acum în semn de mulțumire că ați urmărit postarea mea până la final, vă invit să încălțați pantofii de dans (sau de țopăială) și să vă pregătiți pentru câteva minute de bucurie cum numai muzica bună poate oferi. Eu dansez în gând cu laptopul în brațe.
Uite, și Csárdás-ul ăsta se potrivește cu colierul meu! Sau o ie. Sau o zi de vară. Orice!
Vă pup cu drag!
💓💙💛💚💜
1900 de mărgeluțe japoneze din sticlă, crem, bleu și galbene, croșetate
pe fir rezistent de bumbac mercerizat, formează acest colier.
Știam din start că o să fie greu de pozat din cauza culorii deschise și mai ales a contrastului slab dintre culori, dar vă asigur că e foarte special. Îmi imaginez când de fain ar merge pe o piele bronzată. Sau pe una albă. Also fain. 😊
S-a întâmplat că, așa cum v-am spus într-una din postările anterioare, s-a transformat din brățară în colier. Motivul este simpluț: am făcut-o groasă pentru că, probabil, mi-a fost dor de lubeniță și am zis să croșetez o felie mai groasă. Fiind așa groasă, atunci când am îndoit-o forma o cută inestetică. Așa mi-a venit ideea să o fac colier. Colierul „Felie de lubeniță”.
Acu' perfecționista din mine nu e mulțumită nici de colierul acesta, deși el e super-cute, promit, dar nu-mi place cum s-au așezat mărgeluțele, așa că... guess what? Toate cele 1200 de mărgeluțe vor fi deșirate.
O să pun cu 2-3 mărgeluțe mai puțin pe rând, pentru că sunt convinsă că va arăta mult mai bine așa, va fi mai elastic, se va așeza mai bine. Îmi place mult prea mult modelul ăsta ca să nu-l fac să arate cât mai frumos.
Așa că Bye-bye colier! Spre sfârșitul săptămânii care vine sper să fie refăcut.
V-am spus că m-am îndrăgostit iremediabil de aceste mărgele, da?
Fix așa eram la început când am descoperit croșetatul, acum vreo câțiva ani, așa am fost și când am descoperit tricotatul, acum câțiva zeci de ani, dar parcă asta le întrece pe toate. Le fac cu plăcerea cu care savurez o felie de tort! Amu cine mă cunoaște înțelege ce spun. :))
Nu știu cât de inspirată sunt în alegerea designului si a culorilor, dar am preferat să încep cu modele făcute de mine, deși e plin netul de tot felul de modele absolut superbe, pe care categoric le voi încerca și eu, la un moment dat. Doar pe câteva din ele, pentru că mi-ar trebui câteva vieți să le încerc pe toate, și-ar mai trebui să cumpăr și fabrica de mărgele.
Mărgeluțele sunt foarte, foarte frumoase iar culorile delicate. A ieșit un colier foarte finuț. Pe cât e de delicat la exterior, pe atât e de rezistent în interior datorită firului rezistent de bumbac mercerizat cu care a fost croșetat. Am un ghem de bumbac crem, mercerizat, cumparat cu câțiva ani în urmă nici nu mai știu de unde, care s-a potrivit perfect ca grosime, și cu acel fir am croșetat toate colierele de până acum.
Din prima vă spun că speeeeer să vă placă!
E greu când ai atâtea culori, atâtea posibilități, să te hotărăști ce să faci, cum să faci, ce să alegi. Așa că am ales pentru fundal niște mărgele albe-albe (frosted nu-știu-cum 😋) și am presărat pe gheața aia niște floricele de un roșu frumos și niște frunzulițe. A ieșit ceea ce o să vedeți mai jos. Colier acesta este la baza gâtului. Are o lungime de 40cm iar diametrul de cca. 1,3 cm.
Am ales o închizătoare tot cu floricică.
În postarea următoare, nu peste mult timp, o să vă arăt ce s-a întâmplat cu „lubenița” mea. Din brățară s-a transformat în colier.
Vă pup cu drag!
Am, în sfârșit, două coliere cap-coadă!
Așa cum vă spuneam, mi-era puțin teamă să mă apuc să montez închizătorile pentru că mi se părea complicat, dar mi-am luat inima-n dinți și m-am apucat de meșterit ca să pot finaliza cu totul colierele.
Mi-a luat cam mult timp, dar sunt sigur că pe măsură ce o să fac mai multe, o să le fac mai repede. Sunt optimistă! 😋
Aceste două coliere rămân în familie, la o anumită domnișoară.
Următoarele o să le dau. Încă nu știu pe câte parale, dar până-s gata am timp să mă documentez.
Croșetatul ăsta cu mărgele dă dependență, să știți! Mi-e ciudă când am altceva de făcut și trebuie să le las deoparte. Ia uitați, ce-avem noi în poza următoare?! Un borcan plin cu mărgeluțe. Îmi vine să mă las și de școală! 😂
Am urmat sfatul Ancăi și următorul colier o să aibă un model așa, mai folcloric, ca să meargă la ii.
Am încercat și metoda ta, Mia, și am dat capătul firului cu lac de unghii în loc de ceară și merge super. Merci de idee! 😘
