Colier Croșetat din mărgele Toho

Specific  întotdeauna că sunt toho. Mi-e așa de ciudă când văd coliere sau brățări realizate din orice numai din toho NU, iar în descriere scrie altceva...
Ce contează? Contează mult! Altă calitate, altă formă, alți bani, altă distracție.
Mi-au trecut prin cap mai multe nume pentru el, cu mai mare sau mai puțin mare legătură cu colierul.
Puteam să-l numesc „Huilă”, pentru că huila are o lucire aparte, are frumusețea ei, și ce căldură dăăă!
Mă gândeam că aș mai putea să îl numesc „I hate my job but I love handmade”! :)))) Dar apoi m-am gândit că s-ar cădea să fiu recunoscătoare că am un job și că nu e vina nimănui, decât a mea, că n-am avut curaj să încerc serios să îmi duc hobby-ul la nivelul următor.
Cu sau fără nume, vă prezint colierul meu, primul după mult timp!

Este un colier la baza gâtului. Nu e doar alb, negru și gri, cum poate părea la prima vedere. Are și mărgele închise la culoare, care au niște reflexii: mov, prună, verzui, foarte interesante.

 

 Foarte, foarte potrivit pentru a fi făcut cadou unei alte persoane sau propriei persoane. :)

Colier RoZ

         E mult RoZ vara asta în „atelierul” meu. Atelierul meu mobil, că-l port prin toată casa. Practic, locuim la mine în atelier, așa ar fi mai corect spus, pentru că locul meu de lucru este peste tot prin casă pe unde am chef să lucrez. Daaar odată ce-am terminat nu las urme, nici nu se vede că am fost pe-acolo. Nici nu e prea greu să aduni o punguță cu mărgele, niște ață și-o croșetă. Sau o croșetă și un ghem. Mai complicat e cu mașina de tricotat, dar nici aia nu e chiar o problemă, pentru că o adună altcineva în locul meu. Lucky me!
Deci, de data asta am făcut un colier roz cu alb. E tare finuț și micuț. Deși în poze pare grosuț, nu e.
Nici lung nu e, pentru că e la baza gâtului.
L-am făcut pentru A., ca să-l poarte la o rochiță roz.

Colierul e pozat pe o față de pernă făcută de mine, iar asta-mi amintește că atunci am cel mai mult de strâns, când cos la mașină. Când ”croitoresc”: ace, ațe, fâșii și fâșiuțe, foarfeci, papiote, mașina, covorul...
Nu-mi pot imagina viața fără toate astea. Chiar nu pot.
Curând se apropie concediu. Cred că v-am mai spus că anul ăsta va fi pe sfârșit de vară, început de toamnă (iarnă, era să scriu! 😳😂 ), și abia aștept! Aaaaaabiaaaa aaașteeept!!! Încă mă gândesc dacă să renunț la net pe perioada aia sau nu. Vedem...
Oook! I pwp you! 😘😘😘
Paaa!

Set din mărgele croșetate „Smărăndița”

           Hello, fete și băieți! Vreau să vă arăt ceva fain și interesant. Un set lucrat zilele trecute, tot din mărgeluțe japoneze Toho, doar că o lecuță mai mari. Cele mai mari cu care am lucrat până acum. Au un aspect foarte frumos. Croșetate, dau colierului o textură deosebită care mă duce cu gândul la boabele de mure. Culoarea însă, mă duce cu gândul la apa unui lac adânc și calm.

Setul este alcătuit dintr-un colier și o pereche de cerceluși. Colierul este croșetat pe fir rezistent de bumbac. Are 44 cm lungime.

Mărgelele sunt puțin translucide iar culoarea lor e absolut superbă. 

Așa cum se vede, lungimea colierului e medie. De fapt, e mai de grabă un colier la baza gâtului decât unul lung.

 

Cercelușii sunt zuuuuper simpatici. Lungi datorită tortițelor, arată ca două sfere de apă, verde-turquoise.

Sper să vă placă!  🍇🍇🍇

Vă pup!

Spuma mării

          M-am gândit... Cum o fi să poți purta un val, mic și spumos, la gât? Dar fără să fii sirenă! Cum o fi, chiar?  Ei bine, se spune că orice îți poți imagina, există! Așa că mi-am imaginat un val „de purtat”. 😊 Pfff, și i-am făcut și cercei! Și ce-i și mai fain? Au plecat spre maaareee!! Da, chiar spre marea albastră!

 

Vă doresc un weekend minunat. Știu că e doar joi, dar vreau să fiu prima! :))

Pupicei!

1 Mai Muncitoresc 😊

          N-am fost niciodată la mare de 1 Mai. Nici nu știu dacă era moda asta „pe vremea mea”.
De 1 Mai am fost, în câțiva ani, cu cortul. Acum mă întreb cum de nu mi-o fi fost frig? De-aici se poate deduce că sunt babă în devenire... 😂 În alți ani am fost în drumeții sau la iarbă verde, la grătar, sau dacă a fost vreme urâtă, acasă, cu grătar pe aragaz. Anul trecut nu-mi amintec nicicum ce-am făcut. Anul ăsta o să vă exemplific cu poze cum am petrecut eu 1 Mai-ul. :)))

MAI întâi am făcut niște cerceluși.

 

 

Simpatici, nu? 

Apoi, am cusut un săculeț de pânză pentru un set croșetat cu mărgele, compus dintr-un colier și două brățări.

 

Am ținut neapărat să fie la fel de colorat ca și setul. Am reușit!  😉

Acum, în continuarea sărbătorii, oscilez între a tricota puțin la o bluză, a citi într-o carte primită de ziua mea sau a ațipi 5 minute. Dacă mă pun să citesc, probabil că o să ațipesc 5 minute. Deci, aleg variante B. Citesc. 5 minute. Dup' aia ațipesc.  

Vă pup!

Un „1 Mai” vesel să avem!

În așteptarea Primăverii...

Nu că aș avea ceva cu Iarna. Eu chiar o iubesc, cu toate toanele ei, cu frig și nori, și tot tacâmul. Umezeala nu e chiar cea mai bună prietenă a mea, dar amu nu le poți avea pe toate!
Acest set chiar a fost realizat în așteptarea Primăverii, a Verii chiar, ca să ne putem împodobi odată cu Natura. La apariția primelor narcise, PAC!, scoatem setul și suntem în ton cu anotimpul.

Setul este realizat așa: colierul și brățara sunt croșetate pe fir rezistent de bumbac, cu mărgele japoneze Toho. Nu mărgele Cehia, nu mărgele de nisip, ci mărgele Toho. Adică de calitate foarte bună și foarte faine! 

Cercelușii, tot din Toho și ei, dar țesuți. Păi da' cum? M-am specializat! 

Nu-i așa că e vesel și te binedispune? Iar închizătoarea asta cu libelulă e preferata mea.

Până se termină sesiunea, o să ne „auzim” mai rar. :( Adio, mărgeluțe și chestii faine...

Vă pup!

ella

Sunt pe post de spiriduș, și-mi plaaaceee!!!

         Repede, repejor, înainte să fuuug la culcare, vreau neapărat să vă arăt ce am lucrat eu săptămâna asta.
Prima dată, un set: colier, brățară și cercei. Dintre toate combinațiile de culori pe care le-am făcut până acum, aceasta era combinația mea preferată, așa că m-am bucurat mult când a trebuit să fac din nou acest colier, plus o brățară asortată.

 

 

Cercelușii sunt din mărgele de porțelan.

 

Apoi mai sunt broșele, dintre care nu lipsesc... vulpițeeeleeee. Alte vulpițe! I ❤️️ vulpițele.

 

Apoi „Fetița cu cercei de aur”.

 

Căciulițele...

 

Pam-pam!

 

Cam asta ar fi, plus niște turbane.

Problema e acum că sunt în criză de timp!!  😱 Am un test săptămâna viitoare, un colocviu fix cu o săptămână înainte de Crăciun, un referat de predat pe 4 decembrie și o temă gigantică la engleză, pluuus niște glugi de tricotat, niște broșe șiii n-am apucat să fac modelele noi care tot așteaptă să fie făcute. Aaaaam zis și de curățenia de Crăciun, cozonaci, cumpărături? Nuu?? Dar de repetițiile la cor? De excurisa de 1 decembrie? I am running out of time!!!

 Voi sunteți bine? Așa sper.

Vă pup!

Veselie întruchipată. 😊

           Cred ca am cel putin câteva seturi, fie croșetate cu ață, cu margele sau tricotate, pe care le-am denumit ”Veselie”, și asta pentru că pentru mine culoarea e sinonimă cu veselia. Dacă aș crede în vieți multiple, aș fi convinsă că într-o viață anterioară am fost papagal sau curcubeu. În alta cățel, clar! „Homo sapiens” nu știu dacă am mai fost, că parcă nu prea am experiență. Asta dacă aș crede în vieți multiple.

           Setul este compus dintr-un colier și două brățăruci, croșetate pe fir rezistent de bumbac, cu mărgele japoneze „toho”.
Culorile sunt: culorile curcubeului, ale primăverii 🌷, ale verii 🌞 pluuus ale toamnei 🍁🍂 și ale iernii ❄️❄️❄️. Așa, ca să acoperim toaate anotimpurile!
Mărgeaua mare, de la una dintre brățări este din piatră naturală, Amazonit. 💎
Închizătoarea colierului este pur și simplu frumoasă: o libelulă   și-o floricică. 

 

 

 

 

Vă pup!

P.S. Și un cadouaș muzical.

Stropi de Toamnă

          Printre borcane de compot (de struguri, azi), borcane cu zarzavat pentru ciorbe și-alte de-astea -activitate pentru care am dezvoltat o reală pasiune, am strecurat și niște mărgele. Nu în borcane, pe lângă. 😜
Modelul și culorile pentru acest set mi-au venit în minte într-o seară, în timp ce citeam... coperta unei cărți. Așa zice fie-mea atunci când cad pe gânduri cu o carte în mână și uit complet să citesc. Ba mai rău, uneori adorm!

Dimineața următoare m-am și pus să-mi „desenez” modelul la care am visat cu o seară în urmă.
Mi-am comandat apoi mărgeluțele. Cele aurii și cele culoarea bronzului au fost mai scumpe si am comandat cantitati mai mici. Au fost ambalate în punguțe foarte mici, care au fost băgate împreună în altă punguță și, nu îmi explic cum, ambele punguțe au ajuns cu fundul spart iar mărgelele amestecate. Când am văzut... și știam ce mă așteaptă... Am căutat rapid aripa Reginei furnicilor, aia din Harap-Alb, ca să îi dau foc, dar n-am găsit-o. Oi fi rătăcit-o prin cutia cu scule așa că a trebuit să aleg mărgelele singură.
Apropo,mărgeluțele aurii se numesc ”starlight”. Fain, nu? Cred că ar fi un nume frumos pentru o fată. Sau o pisică. 🙈
Într-o zi, când am avut timp, m-am pus să înșir mărgelele. Eu le înșir toate odată, toate n-șpe mii și, culmea! nu mă încurc decât foarte, foarte rar. La setul ăsta n-am bucșit niciodată. Există modalități de a îndrepta bucșelile ca și cum nici nu s-ar fi întâmplat, dar e bătaie de cap, așa că mai bine nu.
Apoi a început distracția: croșetatul mărgelelor. M-am oprit după vreo 70 de rânduri pentru că a trebuit să fac colierele acelea din bumbac și niște cerceluși. Apoi au intervenit altele, și altele, și altele, și doar alaltăieri am reușit să termin de croșetat colierul și brățara. Apoi, ca de obicei, am amânat momentul montării căpăcelelor și a închizătorilor, pentru că aia nu e tocmai partea mea preferată. Nu mă întrebați ”Honey, but why?” că nu știu. :)
Acum sunt pregătită să vă arăt rezultatul final.
Mie îmi plac tare mult. Ca de fiecare dată, ultimele făcute sunt preferatele mele. Până la următoarele.

 

 

Mărgelele aurii nu sunt metalice, cum ar părea. Sunt tot toho, de sticlă.

 

 

 Vă plac? Văăă plac?? Iar o voce răspunde din depărtările Internetului: „There are noooo pending comments! ments! ments! meeents!”, cu ecou. :))

Mă-ntorc la ale mele deși, la ora asta, 6.31- sâmbătă seara, cine mai are chef de treabă? 

Vă pup cu drag!

Dacă vă place setul, contactați-mă!  

Pupicei,

ella

Pe final de vară, un câmp plin cu flori.

     Deși sărim dintr-un cod de caniculă în altul: ba galben, ba portocaliu, ba chiar roșu, vara e pe sfârșite!
Înainte să ne dăm seama, o să trebuiască să cotrobăim după haine groase.
Așa că, am creat acest set cu flori ca să poată Cineva, Undeva, purta Vara la gât cât mai mult timp.
Dintre toate, acesta e preferatul meu. E colorat, așa cum îmi place mie. Sper să vă placă și vouă!

 

 

În seara asta, cu riscul de a fi halită de țânțari peste noapte, am deschis fereastra și am făcut poza asta pentru voi. Și pentru mine. :)

 

Fac, americanii cu românii noștri,  nu-știu-ce exerciții. Azi, de câteva ori, au trecut pe cerul ăsta frumos avioane din-alea urâte și foarte zgomotoase, de armată. MIG-uri, F nu-știu-care, habar n-am ce avioane sunt, dar ne-au terorizat cu zgomotul lor. Aici, în valea asta, între munți, ecoul e mult mai puternic și zgomotul făcut de avioane este mult amplificat. În plus, unele zboară destul de jos. Povestea cineva că sus la munte, un avion a trecut chiar pe deasupra cabanei. Mă întreb: exerciții, exerciții, dar chiar trebuie să ne sperie în felul ăsta? Mâine o să stau la pândă să filmez, ca să vedeți și voi. 

La voi e la fel? Zboară avioane?

La apus, cerul arăta așa cum îl vedeți în poză: splendid, măreț, netulburat, încercând parcă să ne amintească de natură, de origini, de Dumnezeu, de tot ce e bun și frumos, încercând parcă să ne spună „Nu vă temeți!”.

Vă pup cu drag! 

P.S. Dacă vă rătăciți pe Facebook și ajungeți pe pagina mea, Ella's Place, un share/distribuie la albumul meu cu coliere, sau la o poză cu un colier care vă place cel mai mult, ar ajuta muuuult. Mulțu!

Set mărgelat, croșetat

Pe bune că nu mai știu ce nume să le pun! :))

Spumă de zmeură + Spumă de afine (există?!) + Pudră de... lavandă (🤔) presărate toate cu pulbere de stele ⭐🌟⭐. Croșetate pe fir de bumbac, bine-nțeles, și ambalate în săculeț de mătase realizat manual, la mașina de cusut 😀. Sper să vă placă!

 

Stați, să vă arăt și mai de aproape:

 

Se vede pulberea de stele, da?!

Și-n următoarea, săculețul lucrat manual, la mașina de cusut. 😉

 Iar acum „A sky full of stars”!

Cred că v-am mai arătat un colier cu același model, dar acesta e mai gros și formează un set, împreună cu o brățară și niște cercei.

 

Vreau să vă las o melodie faină, în încheiere. Sunt atât de multe frumoase încât cu greu m-am hotărât.

Asta e:

V-am pupat!

Ella

Covrigel... croșetat, cu mărgele toho.

 

Am scris titlul și PAC! am dat un „enter” din greșeală, de s-a și publicat postarea, fără conținut. Scuze!

Deci, revenind la titlu: mai sus puteți vedea covrigelul meu croșetat, care de fapt e un colier.

E primul, lucrat de mine, care are ca baza non-culoarea „negru”. Sincer, nu mă așteptam să iasă atât de bine. Am ales negru pentru că persoana pentru care l-am făcut, o persoană dragă mie, dintr-un motiv trist, poartă mai mult negru. La-m presărat cu floricele luminoase ca niste steluțe, sclipiri de speranță.

În altă ordine de idei...

Săptămâna aceasta am aniversat nunta de Ag. Nici nu-mi vine să cred! Când au trecut atâția ani? O viață de om! 

Partea amuzantă e căăăăăăă... am sărbătorit cu mama! :)))

Da, e amuzant.

Speram, eu si jumătatea mea, să fim îmreună în ziua Z, dar știam și că existe șanse să nu fim. Și n-am fost.

Mama, draga de ea! Mi-a adus flori, mâncare bună „ca la mama acasă” și ne-am petrecut ziua împreună.

A fost o zi frumoasă. Dacă mi-o petreceam cu D. era prea banal, prea cum face toată lumea. Nu?! :)))

O să sărbătorim și cu D. când o să se întoarcă, și-o s-o facem lată. Lată în sensul că o să mergem într-un loc frumos și o să mâncăm ceva bun. Poate în Sibiu.

Vă pup cu drag!

Duminică frumoasă!

Colier si Bratara, "Cafea cu lapte" - croșetate cu mărgele,

Hello! Ce face tătă lumea? Bine, sper!
Înainte de concediu vreau să vă servesc cu o cafeluță. „Un cafei”, cum ar zice bunica mea. Un cafei cu lapte și cu un piculeț de miere.
Sper, sper, sper să vă placă. Sper!

 

 

 

Colierul are cca 48 cm lungime. Brățăruca are cam 20-21cm. Nu am măsurat-o înainte să unesc capetele, și acum mi-e cam greu să o măsor exact. Dar e o brățară pentru o mână  „normală”.

Mărgelele sunt Toho, ca și până acum, de cea mai bună calitate. 

Am acum în plan un colier în culori marine, dar cu siguranță nu îl voi termina înainte de vacanță, iar în vacanța asta, spre deosebire de celelalte, croșetatul e interzis, fie că e cu mărgele sau cu altceva. 

În vacanța asta ne odihnim și citim.

Vă pup cu drag!

Doamne ajută!