Ceea ce trebuia să fie o brățară verde, s-a transformat într-un colier.
Din două motive. Primul ar fi că mi se părea prea groasă pentru o brățară, iar apoi m-am gândit că e prea banal, prea monoton, prea verde cu alb, fără să aibă nimic care să atragă privirea, și-mi părea rău ca n-am inserat și câteva mărgeluțe roșii. Așa mi-a venit ideea să croșetez, separat, două bucățele care să conțină și mărgele roșii și să le asamblez apoi pe toate trei.
Sunt foarte, foarte mulțumită de rezultat.
De la această bucățică a pornit totul:
Părțile laterale pe mine mă duc cu gândul la acadelele de zahăr pe care mi le aducea bunica de la târg. Nu-i așa că seamănă cu niște acadele?
Închizătoarea este din argint tibetan.
I-am pus și un charm micuț pe care scrie HANDMADE.
De Florii am fost la un târg care trebuia să fie de produse tradiționale și handmade. Am fost ca vizitator, ca să zic așa. Am fost nu doar profund dezamăgită ci de-a dreptul revoltată. Dezamăgită pentru că n-am văzut nimic cu adevărat deosebit și mai nimic handmade. Sunt obișnuită cu toate minunățiile pe care le văd pe Crafty, pe Breslo sau pe FB, iar pe acele tarabe n-am regăsit nimic din toate alea. O singură tarabă avea hăinuțe pentru fetițe, croșetate, tricotate și cusute, într-adevăr frumoase și realizate manual, iar prețurile erau bune spre mici.
M-am mai oprit la taraba unei doamne care vindea diverse bijuterii și niște mărunțișuri croșetate. Avea o singură brățară țesută din mărgele, și altele constând în niște charmuri agățate pe niște șnururi de piele. Mi-a explicat că sunt făcute de ea. Cred că m-am uitat chiorâș pentru că mi-a explicat că charmurile nu sunt făcute de ea (pe bune?!), dar ea le cumpără și le asamblează. Cu alte cuvinte ea le bagă pe șnur. A zis că iese mai bine cu cele pe șnur: "vă dați seama că asta din mărgele ia timp, trebuie să pun mărgeluță cu mărgeluță...". Na, ce să zic, am fost tentată să mă laud cu brățara mea, dar mi-am dat seama că m-aș comporta fix ca un copil prost crescut, așa că am tras mâneca hainei mai jos și mi-am mușcat limba. :)))
Mai vindea niște medalioane din flori de plastic care imitau grosolan florile din fimo, meșterite cu atâta migală, de atâtea femei pricepute. Cu alte cuvinte, multe chinezări vândute pe post de handmade. Asta m-a revoltat.
Așa de mult mi-aș fi dorit măcar 15 dintre creatorii de handmade pe care îi cunosc și îi admir să fie acolo cu produsele lor și să arate tuturor ce înseamnă lucru manual, ce înseamnă un lucrușor făcut cu dragoste, cu suflet, cu migală.
Cam asta ar fi.
Vă pup cu drag!
