Omul intelept isi face vara hanorac si iarna… costum de baie probabil :D

       M-a apucat asa un drag de facut hanorace incat nu ma pot opri. Desigur, temperatura de afara numai cu gandul la hanorace si haine groase nu te duce dar ca scuza ma voi folosi de binecunoscutul proverb care zice ca: “ omul gospodar iarna isi face car si vara -  caruţă era sa zic -  sanie. Acesta este al doilea  hanorac dintr-o serie lunga, cel putin asa am in plan. Pe hartie lista e lunga: hanorac turquoise, sfetar pentru D, hanorac scurt pentru E, hanorc in dungi pentru E, hanorac scurt  in dungi pentru A, mai sunt pe acolo trecute si un bolero si o vesta, si cate si mai cate. Acum om vedea cate se vor transpune in realitate si cate vor ramane doar pe hartie. 

           Modelul acestui hanorac este unul simplu, acelasi ca la “hanorac din garofita”, si anume: umar cazut, maneca putin conica, gluga simpla. Este mai lung decat cel din garofita dar este si putin mai grosut deci numai bun pentru zilele racoroase de toamna.

      Apropo de zile racoroase, azi clar nu a fost una dintre ele, dimpotriva, asa ca am apreciat in mod deosebit stoicismul cu care draguta mea a pozat  - zambitoare chiar - imbracata cu hanorac de lâniţă la vreo 27 de grade. :P

 

 

 

ce-o fi cautand furnica aia  nu stiu...

          Una peste alta a fost un pretext bun  sa mai plecam inca o data  la iarba verde, sa mai scapam de praful si zapuseala din oras si macar pentru cateva ore sa ne imaginam ca traim intr-o alta lume. E curios cum unele locuri ne fac sa uitam de probleme, sterg cu buretele toate gandurile care ne framanta acasa si chiar daca te-ai stradui sa te gandesti la o problema, aceasta iti zboara din minte inainte sa-ti dai seama. Sunt unele locuri in care te relaxezi vrei - nu vrei . Cui ii mai pasa in mijlocul naturii de rate si datorii? Cui ii mai pasa de bani? Cui ii mai pasa de scoala? Pana si oamenii care te-au suparat par mai buni  daca te gandesti la ei cand esti in mijlocul naturii. Hmmm… poate ar fi bine sa plec cu cortul pentru restul verii in mijlocul naturii. Cred ca dupa vreo doua luni m-as intoarce un om nou-nout, stress-free. StressLess. Cred ca in mijlocul naturii suntem mai aproape de Dumnezeu iar in apropierea lui Dumnezeu nu putem fi stresati. Ar putea fi si asta o explicatie, nu? Whatever…

Am o propunere: fie ca suntem la iarba verde fie ca nu, hai sa traim in pace, sa convietuim in pace, sa ne ingaduim unii pe altii, ba mai mult sa incercam sa ne placem macar unii pe altii daca de iubit nu poate fi vorba, sa scapam de orgoliu si sa vedeti ce bine o sa ne fie la toti. Serios! Cine se baga? Eu prima!