Cozy Green Set

Acesta este ultimul set pe care-l mai am de postat. 
Deja lucrez la altceva dar totusi cred că vor urma câteva zile fără postări. Să nu mă daţi dispărută. Sunt aici, on planet Earth, dar lucrez, sau dacă nu lucrez scriu e-mailuri sau dacă nu, joc bubble safari. :))

Deci, setul este compus dintr-o căciuliţă croşetată manual, un fular circular şi o pereche de mănuşi fără degete.
Toate sunt realizate dintr-un fir moale şi călduros, amestec de lâniţă (75%) cu acyl (25%).

Este foarte potrivit nu numai pentru iarnă, dar şi pentru toamnă. Şi fulărelul şi căciuliţa sunt uşoare şi foarte plăcute la purtat. Mănuşile fără degete, însă, cred că sunt mai potrivite pentru iarnă, aşa... cam la -20 C sunt minunate. :))

***Îl puteţi comanda aici!***

La cerere, pot face o floricică sau un moţ pentru căciuliţă. Eu am lăsat-o aşa, simplă, pentru că aşa mi-a plăcut în momentul acela.

Aici se văd mai bine mănuşile şi fularul.

Iar aici, caciuliţa.

Lângă tufa de păducel :P

Apropo de păducel, ce mai mâncam când eram mici fructe de păducel şi ce dulci şi bune erau! Ne duceau cu şcoala la cules fructe de pădure. Ce ne mai distram şi ce mai alergam pe dealurile astea! 
Apropo de şcoală, acum. Aveam în generală o colegă care îşi aducea în loc de pachetel, cartofi prăjiţi în pungă de hârtie. Era puţin neobişnuit pe vremea aia. De unde era noi să ştim că-n viitor cu toţii (aproape) vom mânca cartofi prăjiţi din pungă şi din mers... Oricum, ne ploua în gură când îşi deschidea punga în timpul orei şi venea un miros de cartofi prăjiţi de-ţi venea să "dezertezi" şi să dai fuga la mama să-ţi facă şi ţie.
Altă colegă îşi aducea sendviş cu gogoşari în oţet. Atât. Pâine şi gogoşari. Restul lipsea din diverse motive... Am încercat şi eu şi mi-a plăcut. Şi acum mă mai apucă câteodată şi mănânc şi-mi amintesc de ea. 
Pffff, ce dor mi-e de ea! Pe unde o mai fi? Eram tare bune prietene. Ne rugam împreună în casa scării să o lase taică-său vitreg afară, dar niciodată n-o lăsa. Era un om răăăău- rău!
Alt coleg îşi aducea sendvişul în folie de aluminiu. Avea neamuri în Germania! Mooooamă ce ne mai benoclam la folia aia de aluminiu, ca la OZN-uri. :)) Ne era puţin ciudă pe el şi-l consideram încrezut! Invidioşii de noi! hihi!
Ne tăiam merele în două cu rigla şi le împărţeam. Dacă avemam o caramea, sau dacă colega mea avea, îmi dădea şi mie un colţişor din carameaua ei. Oare se mai obişnuieşte? Nu cred. Acum mănâncă copiii caramelele cu punga.
Înainte să mă pun să scriu postarea asta, m-am pus şi-am mâncat pâine cu măsline negre şi ardei capia. Ştiţi ce bun a fost? Foarte bun! Sunt moartă după ardei capia şi gogoşari. Îi mănânc goi cu sare. Acum mi-a fost puţin mai foame, de-asta am luat şi pâine şi măsline. La un moment dat am pus mâna şi pe brânză, dar m-am răzgândit... :))
Am chef de povestit dar trebuie să plec. Am treabă...

Să vă dea Dumnezeu o duminică minunată!
ella