25 aprilie

        De mult n-m mai scris pe blog. N-am de gând să caut scuze, pur și simplu nu mi-a mai venit. Oricum am făcut un ghiveci, o amestecătură de postări, unele în care îmi laud munca și postări în care îmi deșart gândurile, și încă nu m-am hotărât despre ce să fie, până la urmă, blogul ăsta: despre munca mea sau despre viața mea. O fi ok dacă rămâne la stadiul de „ghiveci”? Pff...
        De ce am venit azi? Păi astăzi e ziua mea, zi frumoasă ca mine! :))) Nu prea îmi place ziua mea. Am motivele mele. În zile ca asta aș prefera să îmi închid telefonul, să mă bag cu capul sub plapumă și să ies de-acolo doar după ce bate miezul nopții. Ca să fiu sinceră, într-un an chiar mi-am închis telefonul și s-au supărat niște oameni pe mine... :)))
        Ziua de anul ăsta a fost chiar ok. Mi-am „ascuns” data nașterii, pe Facebook, nu ca să îmi verific prietenii: „oare chiar știe cineva că e ziua mea?”, ci doar așa...
 „Sălbăticuță mică!”, îmi zice de dimineață cineva drag. :))) N-are rost să fiu ipocrită, nici eu nu țin minte zilele de naștere, decât foarte puține, pe cele pe care apucasem să le memorez înainte să se inventeze agenda electronică.
De dimineață am plecat voinicește spre facultate. Mi-am băgat în geantă o cutie cu fursecuri asortate și după primul curs le-am pus la bătaie. A fost drăguț. În fiecare pauză ne-am adunat la povești în jurul cutiei până am golit-o. Chiar îi iubesc pe colegii mei. Sunt copii de treabă și m-au acceptat și adoptat 100%. Sunt de-a lor.
Apoi m-am bucurat de mailul primit de la Cristina, prietena mea bloggeriță. Chiar nu mă așteptam!
Am luat masa în oraș, m-au sunat cei dragi, două prietene mi-au trimis o înregistrare amuzantă (aș fi pus-o aici dar mă tem că m-ar împușca dacă o fac!), am primit flori. Una peste alta, nu a fost chiar așa de rău, n-a durut. :)) A fost chiar frumos!

     Vă doresc tot binele din lume și o Primăvară frumoasă mai departe! Să nu vă pierdeți niciodată nădejdea, să vă amintiți și să ne amintim, mereu, de Dumnezeu. Face minuni, chiar face! Răspunde la rugăciuni, uneori chiar peste noapte, dacă sunt pe placul Lui. Să ne amintim de El și atunci când cântă inima în noi de bucurie. Bucuria vine de la El. Întotdeauna!

Vă pup și vă iubesc!