Jurnal de vacanță

          L-am cumpărat în excursia pe care am făcut-o cu D. la începutul primăverii și de-atunci nu l-am mai folosit, deși am mai făcut mici ieșiri. Cred că am și uitat de el.

A fost o excursie tare făină! Simțeam amandoi nevoia să "fugim" un pic de acasă. Am mers in Oradea si la Felix. Am plătit un preț foarte mare la Felixarium, un preț pe care în mod normal nu l-am fi plătit, dar am zis că merităm si noi o dată. Nu-mi amintesc dacă am mai scris vreodată despre excursia aia. La Felixarium a fost superb! Impresia cu care am plecat de acolo a fost că oamenii care își fac veacul pe acolo sunt, în general, oameni triști, nu prea știu sa se bucure de ceea ce au. Ne-am dat seama la timp ca dacă ne mai minunăm mult și dacă nu ne potolim entuziasmul, o să ne dăm de gol... :)) Am mai văzut si un tataie burtos, cu părul alb, care săruta cu foc o fătucă de douăj' de ani. Tare aș fi vrut să îi zic vreo două... 😱
         Revenind la acest Jurnal de călătorie, în vacanță vreau neapărat să-l luăm cu noi. Am scris acolo lucruri mărunte pe care altfel cu siguranță le-am fi uitat. Am lipit si câteva poze. L-am rasfoit azi cu mare plăcere.
De când ma știu am fost aproape obsedată de ideea de a păstra amintiri... 😳

          De azi am mai început un jurnal. Unul personal, din acela în care scrii toate câte-ți trec prin cap, în care conversezi și cu Dumnezeu, ca și cum nu ți-ar ști deja toate gândurile, inclusiv pe alea pe care ai vrea să nu le știe nimeni, mai ales El...

Nu cred că aș fi reușit să trec cu bine de copilărie, adolescență și primii ani ai fragedei tinereți fără un jurnal. Cu toate astea, de vreo 15 ani, se pare ca sunt incapabilă să țin unul.

        Anyway, abia aștept vacanța! Mai tare decât o poate aștepta vreun copil, o aștept eu!!! 

        Știți ce mi-ar plăcea? Sau știți ce aș face daca aș putea? Aș cutreiera lumea în lung și în lat. Aș da pe-acasă o dată la câteva luni, ca să aerisesc și să îi aduc cadouri mamei mele. 

Vă pup!

ell@