Am făcut un nou bolero, modelul celui crem de aici, dar roz.
Am făcut şi pentru boleroul acesta o beretă croşetată asortată. Îmi place la nebunie să croşetez beretele astea. Când prind o pauză vreau să mai fac vreo două, una neapărat verde crud şi una galbenă sau albă.
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUX3YcEyTOXkEubhlWqKeU_6qPv30RmZrVQlLDWI0qnOiQ1kjhNXLyyRN5Hlsc1NRVnQQg7p8kCF6Ts4W0gU6q_7yWU6WjsfT-Jwc9FPFoB2GlfJ84u_MmHG0wtwzIsCJXt2nH8CZTGBI/s640/7a.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyzzm9nvETTSc_AMe10cvS6YSsHXfoGOJcGbfjZp-Ii598GrNjsrG80iYN2h0dtwwaC_lEGdM7cqiWxPU6Vaox3DfEuoSsQpfK9rcg8u4YTWDR8i7buQuPWR4HlZhOsnjxGTbe6pVVsbQ/s400/6a.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFOEZtd55BQxEa5d-Jp4UkaZC5w6ejVZBQbhFvBfRNVzVLaJEJ3qiWdRWMTz4upnCMWKAR-O4q59vD5Y-GkVdey5YgDLI2yNsyXgTPl7q9UGRWVhsXe-nFws-yI8kGzqU_rmejN6YzMB4/s400/5a.jpg)
E ca atunci când eram mici-mici, adică acum mulţi-mulţi ani, şi lego-ul meu avea numai şi numai piese albastre iar când am văzut piese roşii la un vecin din bloc, mi s-a părut că văd cele mai frumoase piese lego din lume. Sau ca atunci când a venit fie-mea acasă cu un păhărel de unică folosinţă roz bonbon şi eu văzusem numai albe... Bat câmpii? Cred că da... :))
Păsărica mea frumoasă, Bertha, e bolnăvioară. Gheruţele de la un picioruş i-au paralizat. Imediat are o săptămână de când e aşa. Am fost la vet, la doi chiar, dar nu au ce să-i facă. Acum pare să se simtă puţin-puţin mai bine. Vreau să vă arăt unde şi-a găsit ea alinarea şi unde stă ea confortabil toată ziua.
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiarOChdKeoMjnzX8GCcV5yKiPYofp8ixTw0KjGutCr_mdPH5KvNVY1ufwH3er6jxsJNmGIdSF1b4iXX0payxQUPb8aGufO4UpE_3Rk2KCrXh5Nmcd7_uVf13IV_BaIZi9cT-1JMGtQWj4/s320/B.jpg)
Acum s-a mai obişnuit şi ea cu picioruşul bolnav, cred că ne-am mai obişnuit şi noi, dar primele zile au fost tare triste...
Vă pup şi vă doresc din adâncul sufletului numai bine, linişte şi pace.
S-aveţi un weekend tihnit.
ella
mi se rupe sufletul de Berta. sper sa nu sufere foarte tare. inteleg a nu stiu cata oara ca si animalele/pasarile au mare nevoie de afectiune si uite ca ea a gasit alinare in plusul ala (ca nu cred ca intelege ca e un leu acolo).
ReplyDeletesa te faci bine, Berta!
Bertuţa noastră a mai fost la un vet intre timp. I-a studiat piciorusul dar raspunsul a fost acelasi: nu are ce să-i facă. De mâncat, mănâncă. Piciorusul nu şi-a revenit dar a invăţat deja să se descurce fără el. Se ajută foarte, foarte mult cu ciocul. Uneori ii tremura piciorul bolnav iar ea incearca sa-l opreasca tinandu-l cu ciocul. Atunci mă doare sufletul...
ReplyDeleteMarea parte a timpului si-l petrece tot cu leul. Nu stie ea ca e un leu dar îl trateaza cu mare afecţiune. Ii aranjează "penele" din vârful cozii, îi aranjează coama, mustăţile...
E mai atasata si faţă de noi. In ce cameră stăm noi acolo vine şi ea. Păcat că n-am fost pe fază să o pozez când stătea în pragul coliviei iar Chelsie (căţeluşa noastră) a luat-o la pupat. Cine ştie câte vorbesc ele două când noi suntem plecaţi de-acasă... :)