Psalmul 118:24

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
Psalmul 118:24

Friday, 21 June 2013

Bolero Tricotat si Crosetat Roz & Beretă asortată

Săptămâna asta a fost o săptamână... roz, dar doar din punct de vedere al bumbăcuţului cu care am lucrat.
Am făcut un nou bolero, modelul celui crem de aici, dar roz.
Am făcut şi pentru boleroul acesta o beretă croşetată asortată. Îmi place la nebunie să croşetez beretele astea. Când prind o pauză vreau să mai fac vreo două, una neapărat verde crud şi una galbenă sau albă.




 


Acum urmează să lucrez nişte bluziţe croşetate în culori noi, cu care n-am mai lucrat până acuma (cel puţin două dintre ele), şi abia aştept!
E ca atunci când eram mici-mici, adică acum mulţi-mulţi ani, şi lego-ul meu avea numai şi numai piese albastre iar când am văzut piese roşii la un vecin din bloc, mi s-a părut că văd cele mai frumoase piese lego din lume. Sau ca atunci când a venit fie-mea acasă cu un păhărel de unică folosinţă roz bonbon şi eu văzusem numai albe... Bat câmpii? Cred că da... :))

Păsărica mea frumoasă, Bertha, e bolnăvioară. Gheruţele de la un picioruş i-au paralizat. Imediat are o săptămână de când e aşa. Am fost la vet, la doi chiar, dar nu au ce să-i facă. Acum pare să se simtă puţin-puţin mai bine. Vreau să vă arăt unde şi-a găsit ea alinarea şi unde stă ea confortabil toată ziua.
 
A prins drag de leul ăsta de pluş care stă pe dulap să-şi salveze viaţa de Chelsie, care e mare amatoare de jucării de pluş. Berta se bagă încă şi mai adânc sub capul leului, îşi culcă căpuţul pe lăbuţa lui şi doarme acolo. Din când în când îi mai ciuguleşte mustăţile care la ora asta sunt deja în zig-zag.
Acum s-a mai obişnuit şi ea cu picioruşul bolnav, cred că ne-am mai obişnuit şi noi, dar primele zile au fost tare triste...


Vă pup şi vă doresc din adâncul sufletului numai bine, linişte şi pace.
S-aveţi un weekend tihnit.
ella






2 comments :

  1. mi se rupe sufletul de Berta. sper sa nu sufere foarte tare. inteleg a nu stiu cata oara ca si animalele/pasarile au mare nevoie de afectiune si uite ca ea a gasit alinare in plusul ala (ca nu cred ca intelege ca e un leu acolo).

    sa te faci bine, Berta!

    ReplyDelete
  2. Bertuţa noastră a mai fost la un vet intre timp. I-a studiat piciorusul dar raspunsul a fost acelasi: nu are ce să-i facă. De mâncat, mănâncă. Piciorusul nu şi-a revenit dar a invăţat deja să se descurce fără el. Se ajută foarte, foarte mult cu ciocul. Uneori ii tremura piciorul bolnav iar ea incearca sa-l opreasca tinandu-l cu ciocul. Atunci mă doare sufletul...
    Marea parte a timpului si-l petrece tot cu leul. Nu stie ea ca e un leu dar îl trateaza cu mare afecţiune. Ii aranjează "penele" din vârful cozii, îi aranjează coama, mustăţile...
    E mai atasata si faţă de noi. In ce cameră stăm noi acolo vine şi ea. Păcat că n-am fost pe fază să o pozez când stătea în pragul coliviei iar Chelsie (căţeluşa noastră) a luat-o la pupat. Cine ştie câte vorbesc ele două când noi suntem plecaţi de-acasă... :)

    ReplyDelete