Psalmul 118:24

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
Psalmul 118:24

Sunday 1 October 2017

Un pește înaripat


"Pe peretele din spatele lui era agățată o litografie, pe care o vedeam pentru prima oară, reprezentând un pește cu aripi. Peștele nu părea prea fericit de faptul că purta o pereche de aripi. Probabil că nu știa cum să le folosească”.

          Este un fragment din cartea pe care o citesc acum, „În căutarea oii fantastice” de Haruki Murakami.
Nu știu dacă e bună sau nu, pentru că sunt doar la început, dar citind fragmentul de mai sus, m-a fulgerat un gând: dacă suntem și noi dotați cu ceva ce nu știm să folosim sau folosim greșit? Cum ar fi?
Imaginați-vă: un pește cu aripi care habar nu are că are capacitatea de a zbura suuuus, în văzduh. Poate și-ar dori să zboare, dar nu știe că poate. Cum ar fi dacă, de exemplu, am afla că nu știm, de fapt, să ne folosim ochii sau urechile? Alt exemplu, cât se poate de real: unii nu știu să-și folosească creierul! Alții nu știu să-și folosească inima. Sau mâinile. Eu sunt convinsă că în noi zac puteri nebănuite pe care nu le folosim, printre care: puterea de a face bucurii, puterea de a încuraja, puterea de a salva vieți (de ce nu?), puterea de a însenina zile, vieți, frunți. Dacă acum, în viața asta, nu îndrăznim să facem lucruri mari, atunci când?! E cam unica noastră șansă.
Cred că ar trebui să ne auto-evaluăm cu seriozitate și să ne descoperim puterile ascunse, „accesoriile” , „aripile”, cu care Dumnezeu ne-a înzestrat pe fiecare și să le folosim cu îndrăzneală.
Trăim cu frica de a nu deranja, cu frica de a nu greși, cu frica de a nu fi respinși sau cu frica de a nu ne face de rușine. Frică peste frică, dar cu curaj când o să trăim?
Vă pup cu drag!



6 comments :

  1. Superba postare, draga mea! De exceptie! Iti multumesc pentru ea si pentru ca esti, asa cum esti. Virgula e pusa cu intentie.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc, Cristina! Virgula aia înseamnă mult pentru mine! Love u! ❤️️

      Delete
  2. Adevarat,traim cu frica de a nu deranja si nu avem puterea sa mai fim sinceri.Cu teama ca daca nu suntem in acord cu ideile altora,nu mai suntem acceptati.Ori cu teama ca nu suntem ca altii,ori ca nu am atins performantele altora,si nu avem puterea sa mai fim realisti.:)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Asa e. Multe frici cred că se nasc din dorința noastră disperată de a fi acceptați.
      Ceea ce mi se pare mie si mai trist este ca ne-am format, cândva, poate cu mult timp în urmă, o imagine despre noi insine, și nici prin cap nu ne trece să mai verificăm din când în când dacă imaginea aia corespunde realității. Poate că suntem mai mult decât „știm” că suntem, poate putem mai mult și, poate, ne e frică să nu cumva să descoperim toate astea. Ne-ar scoate din zona de confort.

      Delete
  3. Haruki Murakami este unul din autorii mei preferati. Multumesc de recomandare, cartea aceasta nu am citit-o!
    Uneori chiar este bine sa "revizuiesti" fricile si frustrarile ... pentru linistea personala! :)

    Sa ai o zi minunata! Pupici! <3

    ReplyDelete
    Replies
    1. E prima carte de Haruki Murakami pe care o citesc. 😊
      Weekend minunat, draga Ella!

      Delete