Prima „lucrare” din 2017

Îmi propusesem să nu tricotez sau croșetez nimic, până nu trece monstrulețul numit "sesiune", dar n-am putut refuza. Uneori întâlnești oameni prea drăguți ca să-i poți refuza. Uite așa am uitat de sesiune și de toate, și-am trecut la tricotat setul acesta, compus dintr-un turban și o pereche de mănuși fără degete.

Sunt tricotate din merino. Turbanul e decorat cu biluțe de lemn, iar mănușile au "aripioare" detașabile, croșetate din bumbac, și nasturi din lemn.

Acum, pe bune, nu mai pot să lucrez nimic până după sesiune. Deja sunt în criză de timp. Dar, deja, mi-am pregătit fire pentru proiectele la care visez: într-o sacoșică de hârtie stau pregătite firele pentru puloverul lui D., în alta niște bumbac cu care am eu un gând, în alta un fir foooaaarte frumos, roz prăfuit, pentru o bluză pentru mine. Mi-am făcut deja calculele și schițele pentru un jerseu și două pulovere, și niște planuri de mărțișoare. Mi-am cumpărat și o carte ca să învăț să fac săpun de casă. Alaltăieri mi-am comandat o grămadă de nasturi. Abia aștept să sosească, să facem o ședință foto. Deci, ce mai, sesiunea asta mă încurcă rău de tot. Pe pervaz, unde-mi țin eu „cartea de pe noptieră”, am deja două cărți pregătite, care așteaptă să fie citite. De cartea despre săpun am și uitat! 😂
Am terminat, de curând, de citit "La răsărit de Eden", de John Steinbeck (cartea ce mi-am cumparat-o cadou impreună cu prăjiturile, în toamnă). Am mai citit, de același autor, „Pășunile Raiului”, carte care mi-a plăcut foarte, foarte mult, de-asta când stăteam gură-cască printr-o librărie și am văzut „La răsărit de Eden” scrisă tot de el, am cumpărat-o. N-am început-o imediat, dar și când am început-o, n-am mai lăsat-o. N-am citit-o pe nerăsuflate, am savurat-o. Mi-a plăcut mult de tot. Încă mă mai gândesc la ea. V-o recomand!
     Acum dacă tot m-am întins la povești, să vă mai povestesc ceva. Cred că v-am mai spus (parcă) despre o aplicație pe care o folosesc pe smartphone: "Meditația zilnică". Sunt scurte meditații zilnice, motivaționale, cu versete, care mie îmi prind tare bine. Pe 1 ianuarie, meditația respectivă te provoca să îți  răspunzi la niște întrebări ca, de exemplu: „La ce te pricepi? Ce îți place cel mai mult să faci? Ce realizări te fac să te simți cel mai bine? Dacă banii nu ar fi o problemă, cu ce ți-ai umple ziua?”, etc. La întrebarea „cu ce ți-ai umple ziua?”  fulgerător mi-a apărut înaintea ochilor o imagine cu mine înconjurată de fire, munți, dealuri și văi cu fire: ba bumbac, ba merino, ba lână cu acril, 70% lână, 50% lână sau chiar acril gol-golut sau lână virgină. Nasturi de toate culorile, mărimile, texturile, zburau peste tot. Ba nu, ningea cu nasturi colorați! Fermoare, ace, accesorii pentru ciucuri, țesături colorate. Mașini fel de fel, două noi-nouțe de tricotat, una de cusut, nouă și ea, și una de... surfilat! Eu eram zâna lor. 😂 Bine-nțeles că m-am trezit rapid din visare dar DA, asta îmi place să fac, cel mai mult și cel mai mult.

Vă pup cu drag!
ella

Turbane tricotate, super dragute si calduroase :)

Printre costumașe pentru copii, nădragi, sfetărașe -cum le zicea bunica mea și cum încă le mai zic eu, de uneori se uită lumea chiorâș la mine :)) - botoșei, ciuboțele, căciulițe și bonețici, am strecurat câteva turbane.
Îmi place mult de tot să le fac și îmi place că le pot decora. Cele de astăzi, veți vedea, sunt decorate discret: un năsturel sau doi, o mărgică, pentru că n-am îndrăznit mai mult. Eu aș îndrăzni, dar nu știu exact cum le-ar plăcea doamnelor și domnișoarelor să le poarte. Ei, de probă, o să fac maxim unu-două și mai dichisite, așa cum sunt la mine-n cap, cu danteluțe, mărgeluțe și alte accesorii.
Avantajul acestor turbane este acela că sunt la fel de călduroase ca o căciulă, la fel de practice, dar nițel mai cochete. Stau așa de bine pe urechi, se simt așa de plăcut în jurul capului, fix ca o îmbrățișare.
Firele sunt cu conținut variabil de lână. Unele au 70%, altele 30% iar unul este din acril.

 

Acesta este dintr-un acril moale și pufos. L-am decorat cu un nasture-trandafir, foarte frumos, pe care mi l-a trimis Ale de la Cluj. A văzut ea nasturi frumoși și a știut că-s mare amatoare, așa că s-a gândit dă-mi facă surpriză.

 

Al doilea este făcut din fir cu 70% lâniță. Nu înțeapă, iar după prima clătire cu puțin balsam, este de-a dreptul moale ca mătasea. 

L-am decorat cu trei mărgele de lemn.

 

Al treilea are culoarea turquoise, nu bleu cum apare la mine pe monitor. Nu știu cum e la dvs., dar  în realitate el este turquoise. Are 30% lâniță și e un fir special conceput pentru copii. L-am decorat cu un șirag de mărgeluțe perfect asortate.

 

Ultimul, dar nu cel din urmă, este realizat din fir cu 50% lână, are culoarea muștar și l-am decorat cu 2 năsturei de lemn. Prima dată am cusut doar unu, dar arăta incomplet, de parcă și-a pierdut un nasture, așa că am decis să cos doi.

 

Teoretic, se pot realiza pe orice culoare. Practic, n-am toate culorile din Univers, dar pot încerca să fac rost. :) 

Dacă vă plac și le vreți, le puteți găsi în magazinel la prețuri foarte avantajoase sau îmi puteți scrie un e-mail.

Vă pup cu drag!